Îmi încep fiecare dimineață cu o cană de cafea, în timp ce zappez pentru a găsi subiectele de interes general, mai exact știrile de dimineață. Nu este un secret, pentru nimeni că m-am înscris la a doua facultate(Facultatea de Litere) și că am început să răsfoiesc cărțile cu pasiune. Aceea pasiune sau însetare de cunoaștere, de a mă descoperi și de a mă perfecționa permanent.
Primul gând, atunci când mă gândesc la căni, se îndreaptă către sărbătoarea Sfântului Andrei și implicit la darul primit de la prietenii mei. Mă îndulcise cu bomboane ca să uit de momentele tensionate de peste an. Interesant este ideea lor de a-mi cumpăra un creion mare, un cadou simbolic cu o valoare de necontestat pentru libertatea de a mă exprima. Deși, omor tastele în fiecare seară pentru a scrie povești, la facultate scriu foarte mult cu pix și creioane.
Prietenii mei dragi, nu au uitat de dependența mea de cofeină, așa că au optat și pentru o cană sugestivă. Vizual vorbind, nu-mi potolește pofta, ba chiar îmi accentuează nevoia de a bea cafea. Îmi plac cănile, deoarece mă relaxează să beau cafeaua de dimineață sau ceaiul de prânz într-una colorată.
O perioadă de timp am spus că voi renunța la cafeaua de dimineață, dar nu am reușit acest lucru, poate chiar am suplimentat doza de cafea, de la una pe zi la trei. Știu că nu este benefic și că în doze mai mari poate cauza efecte adverse, de la tremurat la incapacitatea de a mă concentra.
Dar, să fim serioși că ai nevoie de o afirmație foarte bine argumentată pentru a iniția un student, în tainele răspunsului negativ ”NU” la cafea în timpul sesiunii și nu numai(în restul anului, când profesorii trimit un amalgam de teme pentru diverse materii).
Pasiunile mele pentru cafea și citit, să spunem că nu au granițe, ci mă inspiră. Am o colecție de căni inscripționate cu termeni, ce aparțin unor branduri sau cu simboluri ce aparțin unor momente speciale(amintiri deosebite, de care-mi amintesc la fiecare cafea, ceai, suc). Mă îmbie să meditez și să-mi aduc aminte de momentele frumoase, de oameni speciali și de povești de neuitat.
Ieșind din mica mea bibliotecă, răsfoiesc pe diferite pagini de pe internet și găsesc o cană sugestivă, ce prezintă cronologica istoriei literare. Un cadou deosebit, pentru examenul de la Istoria Literaturii Române poate așa rețin anii. Așa îmi întregesc colecția mea de căni, aceasta fiind și utilă pentru un examen greu din punct de vedere al conținutului informațional. Cana Istoriei Literaturii te aștept cu drag și cu orice ocazie pe masa mea.
Una peste alta, îmi încep fiecare dimineață cu o altă cană de cafea. Dar, nu uit să ajung pe acasă la prânz să-mi savurez cana de ceai și să mănânc(are nevoie și stomacul de hrană, nu doar creierul meu), în timp ce privesc la pastelul de afară.
Pasiunea mea pentru cafea este de nestăvilit, vă mărturisesc că am scris acest articol pentru SuperBlog, poate cine știe între timp Moș Nicolae își face timp(după ce-mi citește articolul) să-mi cumpere această cană.